SalarNet

Impozitul pe venit

Impozitul pe veniturile din salarii este o cotă unică (flat) aplicată asupra bazei de calcul, adică asupra venitului rămas după scăderea contribuțiilor sociale obligatorii și a deducerii personale.

O cotă unică, dar nu pe salariul brut

Impozitul pe veniturile din salarii este o cotă unică — aceeași pentru toată lumea, indiferent de mărimea salariului. România nu are tranșe progresive la salarii: nu există o cotă mai mare pentru veniturile mari. Ceea ce face diferența nu este cota, ci baza pe care se aplică.

Impozitul nu se calculează pe salariul brut, ci pe baza de calcul — venitul rămas după ce din brut se scad contribuțiile sociale obligatorii și deducerea personală. Doi salariați cu același brut pot plăti impozit diferit, pentru că deducerea personală le poate reduce baza în mod diferit, în funcție de persoanele în întreținere, de vârstă și de copiii înscriși la școală.

Cum se construiește baza

De la brut la impozit, pas cu pas

La funcția de bază, drumul de la salariul brut la impozit are trei opriri, în această ordine:

  1. Scade contribuțiile

    Din salariul brut se scad mai întâi contribuțiile sociale obligatorii ale angajatului — CAS și CASS — care împreună înseamnă 35 % din brut. Rămâne venitul net din salarii.

  2. Scade deducerea personală

    Din venitul net se scade apoi deducerea personală acordată pentru luna respectivă. Rezultatul este baza de calcul a impozitului — poate fi și zero, dacă deducerea acoperă tot venitul rămas.

  3. Aplică cota unică

    Pe această bază se aplică cota unică de 10 %. Suma rezultată este impozitul pe salariu al lunii; ea nu poate fi negativă — dacă baza este zero, impozitul este zero.

Cota unică: 10 %

Cota unică pe veniturile din salarii este stabilă de mai mulți ani și se aplică asupra bazei de calcul, nu asupra salariului brut. Fiind unică, întregul efort de a reduce impozitul la salarii mici și medii cade pe deducerea personală: cu cât deducerea este mai mare, cu atât baza este mai mică și cu atât impozitul scade — până la a se anula complet.

Cota, pe scurt

Ce procent este impozitul pe salariu

Procentul este 10 %. Este o cotă unică: aceeași pentru un salariu minim și pentru unul de zece ori mai mare, aceeași în ianuarie ca în decembrie, fără tranșe și fără praguri.

Confuzia obișnuită nu este despre procent, ci despre ce se înmulțește cu el. Cei 10 % nu se aplică pe salariul brut, ci pe baza de calcul — brutul minus contribuțiile angajatului (35 % din brut) și minus deducerea personală. La un salariu brut mic, unde deducerea personală este mare, impozitul raportat la brut poate fi mult sub 10 %, până la zero; la un salariu mare, unde deducerea a ajuns la zero, se apropie de 10 % din venitul rămas după contribuții, dar nu ajunge niciodată la 10 % din brut.

Cu alte cuvinte: cota este fixă, dar procentul pe care îl simți din salariul tău brut nu este. Calculatorul de pe pagina principală arată, pentru un brut anume, exact cât iese impozitul în lei.

Impozit pe venit, impozit pe salariu, „taxe” — care e diferența

Cele trei expresii se folosesc adesea una în locul alteia, dar nu înseamnă același lucru. „Impozitul pe venit” este categoria largă: același impozit se aplică, cu reguli proprii de bază de calcul, și veniturilor din chirii, din activități independente sau din investiții. „Impozitul pe salariu” este acel impozit pe venit aplicat unei singure categorii — veniturile din salarii și asimilate salariilor — și este singurul despre care vorbește această pagină.

A treia expresie, „taxele pe salariu”, este cea mai încăpătoare și cea mai imprecisă: în vorbirea curentă ea acoperă tot ce se reține din brut, adică impozitul plus contribuțiile sociale. Distincția contează pentru că doar impozitul este, în sens strict, o taxă; CAS și CASS sunt contribuții de asigurări, cu destinație proprie — pensie și sănătate — și cu reguli diferite. Când cineva spune că „se rețin aproape jumătate” dintr-un salariu, vorbește despre suma tuturor acestora, nu despre cota de impozit.

Ce nu intră în acest calculdomeniu de aplicare

Calculatorul modelează un salariat obișnuit la funcția de bază, fără deducerile opționale pe care legea le mai permite din baza de calcul — cotizația sindicală, contribuțiile la pensii facultative sau la asigurări private de sănătate, în limitele prevăzute. Acestea sunt opționale și de regulă zero, așa că sunt lăsate în afara calculului standard. Cota și structura de mai sus urmează sursele citate, dar nu au trecut prin aprobarea noastră finală.

Conținutul complet al acestei pagini este încă în curs de redactare.